Tag Archives: romania

Apartamentul 17 – Spatiu de arta contemporana

Acum cateva zile am fost rugat sa raspund la niste intrebari legate de Apartamentul 17. Urmau sa fie publicate intr-un ziar, sub forma de interviu. Pentru ca respectiva publicatie nu a mai putut folosi materialul, am ales sa il postez aici, pe post de explicatie si statement.

Cine a fost cu ideea acestui proiect? Ideea acestui proiect a luat nastere dintr-o oportunitate de ordin pragmatic: spatiul unei garsoniere era disponibil. Mai intai Vlad s-a gandit ca acolo s-ar putea face un atelier, un loc de intalnire si de discutie, sau o galerie independenta. Eu am aparut in initiativa asta ca unul dintre parteneri. Dupa o perioada mai lunga in care lucrurile au stagnat la apartamentul 17, timp in care eu am deschis galeria 29 la mine acasa si apoi, impreuna cu Vlad am mers la Chisinau, nevoia de a construi si de a pune in functiune acest spatiu a revenit. De data asta motivatia era legata de lucrarile pe care le facusem la Chisinau si pe care voiam sa le expunem in acel loc impreuna cu inca doi tineri artisti – Michele Bressan si Larisa Sitar. Odata ce ne-am mobilizat cu totii,
spatiul a luat nastere din munca noastra.

Ce tip de arta v-ati propus sa promovati in spatiul asta? Alta decat putem vedea in galeriile bucurestene? Ne intereseaza arta contemporana produsa de oameni tineri. Exista
foarte multi oameni care nu isi gasesc inca drumul intr-un context institutional si credem ca e misiunea noastra sa le oferim un cadru in care acestia sa functioneze. Pe langa cei care asteapta ca statul, uniunea artistilor sau MNAC sa le ofere fonduri, expozitii, curatori si atentie, mai exista si artisti care lucreaza oricum, indiferent de circumstantele economice, sau legate de climatul si relatiile din interiorul lumii artei contemporane romanesti.

Cred ca ei sunt tinta noastra – cei care fac lucruri pentru ca au nevoie de ele si nu asteapta resurse, idei si sprijin emotional de la niste institutii si persoane incapabile sa le ofere in acest moment.

Arta contemporana e un limbaj si a spune ca apartamentul 17 o sa produca senzationalul sau nemaivazutul e o eroare. In contextul galeriilor bucurestene, apartamentul 17 are de oferit o oarecare intimitate legata de publicul restrans, disponibilitatea pentru dialog in jurul lucrarilor de pe perete, dar si o deschidere catre artisti tineri valorosi care sunt mai putin cunoscuti in circuitul oficial al artei contemporane locale. La nivel calitativ ne intereseaza prospetimea viziunii, inovatia si legatura cu problemele de nivel colectiv si individual cu care ne confruntam in prezent.

Cum se vor desfasura expozitiile: adica, va fi o expozitie pe luna, o data la nu stiu cate luni, etc? Apartamentul 17 nu dispune de un program gandit dinainte. Nu ne-am propus sa avem o regularitate a evenimentelor, o anumita optiune conceptuala sau o anume abordare. Si asta tot din motive pragmatice – spatiul nu ne apartine si nu ne putem construi strategii de termen lung, pentru
ca nu e cazul. Totusi, dorinta noastra e sa folosim spatiul atata timp cat ne sta la dispozitie.

Am inteles ca e un proiect nonprofit. Nu e dificil pentru voi, organizatorii? Puteti sa-mi explicati, in doua-trei cuvinte in ce consta munca voastra “manageriala”, ca sa zic asa? Cum alegeti artistii, lucrarile, etc? E un proiect fara profit financiar, dar care creeaza profit cultural. Nu generam capital in bani, insa ne intereseaza sa producem semnificatii, obiecte, evenimente, intalniri. Pe de-o parte ne-am insusit etica do it yourself si astfel am indepartat nevoia de finantare/finantatori, contabili, raportari si dari de seama. Tot asa am scapat si de sub un
eventual control curatorial.

Facem ce credem si expunem ce ni se pare important si ne putem asocia cu oamenii pe care ii admiram. Financiar vorbind, nu e neaparat dificil, cat foarte redus ca mijloace. Pentru a varui o camera de aproximativ douazeci de metri patrati iti trebuie o galeata de vinarom, niste trafaleti si niste prieteni, parteneri la proiect care sa te ajute. Trebuie schimbat becul si produse lucrarile (de printat fotografii si statements) si apoi exponatele trebuiesc puse pe perete. Pentru ca ne ocupam cu
totii cu asta de ceva timp, nu ne deranjeaza sa ne platim singuri costurile sau sa impartim diversele cheltuieli.

Munca manageriala consta mai mult intr-o munca de secretariat, in care evenimentul trebuie comunicat publicului. Pentru ca nu exista pentru moment o viziune de termen lung asupra Apartamentului 17, din cauza spatiului care nu ne apartine, evenimentele viitoare vor fi organizate in
urma descoperirilor facute de fiecare. Selectia lucrarilor se face prin consultarea celor care au luat parte la repunerea in folosinta a spatiului. In general ne intereseaza ceea ce in engleza se numesc emerging artists – artisti tineri care au o activitate sustinuta si de o anume calitate.

Putem vorbi de un fenomen home gallery in Romania? Cum este privit de cei care stiu ce inseamna asta?

Ca sa vorbim de un fenomen home gallery in Romania, ar trebui mai intai ca acesta sa existe. Cuvantul ‘fenomen’ trimite la ceva de nivel colectiv, asa, ca un val, o miscare din fata careia nu prea te poti
sustrage. Suntem departe de asa ceva. Am putea vorbi mai degraba de niste initiative de a crea home galleries in Romania, care pot fi numarate si plasate in timp si spatiu. Stefan Cosma parca isi facuse un home gallery, apoi si Vlad Nanca a avut o initiativa similara (care a fost pentru mine un exemplu, dandu-mi ideea de a face acelasi lucru).

Cred ca au mai fost mai multe alte initiative pe care nu mi le amintesc, sau de care nu stiu, dar acestea sunt sporadice si sunt departe de a construi o miscare in Romania. Cei care stiu ce e o galerie de
apartament sunt in general specialistii, artistii si publicul de arta contemporana din Romania. Fiind un lucru pe care il cunosc de la Bucuresti, Berlin sau din alta parte, ideea de home gallery nu fascineaza pe nimeni ca o idee in sine. Relevanta unui asemenea demers e masurata mai degraba de eficienta cu care reuseste sa creeze o serie de evenimente culturale importante in contextul local, sau sa ajute o generatie noua de artisti sa se autopromoveze.

Cum rezista, de regula, la noi galeriile independente, cum este aceasta? Spre deosebire de galeriile comerciale care traiesc atata timp cat fac bani, sau cele ale uniunii / muzeelor, care traiesc atata timp cat primesc bani de la stat, o galerie de apartament dispare imediat ce nu mai are evenimente de prezentat publicului, sau artisti de promovat. Motorul intregii initiative fiind prezentarea unui continut cultural nou unui public cat mai larg, odata ce productia de continut e pe sfarsite si finalul respectivei galerii este aproape.

Vehiculand noutatea si entuziasmul artistilor fata de lucrurile pe care le fac, galeriile de apartament nu pot recicla gloriile trecutului, fie in cheie comerciala sau muzeala, fiind nevoite sa isi lase spatiile
sa se retraga in domeniul vietii de zi cu zi din care au fost sustrase odata ce artistii expusi nu mai produc.

E nevoie de astfel de spatii alternative la noi? De ce? Pentru mine si pentru inca vreo cativa artisti tineri asemenea spatii sunt necesare. In absenta unui curator si a oricarui alt control asupra
productiei artistice eu personal simt ca ma pot dezvolta nestingherit, urmarindu-mi interesele cu oarecare dezimvoltura, nefiind obligat sa lucrez la comanda, sa abordez un subiect care nu imi spune nimic, sau sa fac niste gesturi institutionale care ma deranjeaza si care imi ocupa prea mult timp.

Un asemenea demers presupune ca in timp sa devii propriul curator, manager cultural, administrator, contabil, secretar si asistent de proiect. Aceasta poate fi o experienta importanta despre propria persoana. Intr-un context problematic e important de stiut ca exista si posibilitatea, solitara dar eficienta, a lucrului de unul singur, fara a te bizui niste promisiuni vagi a caror materializare nu o poti controla prin propria munca.

Apartamentul 17 este o garsoniera abandonata intr-un imobil din centrul Bucurestiului, pe care cativa tineri artisti au amenajat-o si au transformat-o in galerie.
Apartamentul 17 este un spatiu dedicat practicii artei contemporane, care nu urmareste scopuri comerciale.
Apartamentul 17 se doreste a fi un spatiu producator de resurse culturale, exponent al unei scene de arta contemporane vibrante dar inca lipsita de reprezentare in mediile culturale deja existente.
Apartamentul 17 este un spatiu de arta contemporana in care pe langa practica artistica propriu-zisa se incurajeaza dialogul cultural si critica discursului artistic.

Adresa Apartamentului 17 nu este publicata pentru ca spatiul nu este foarte generos iar cei care doresc sa viziteze acest spatiu o pot face numai ca invitati speciali.

PinterestTumblrShare

Boban Markovic Orchestra in Romania

Dupa ce au castigat toate premiile importante, au participat la coloana sonora a unor filme ca “Underground” sau “Arizona Dream” si au lansat 12 albume, Boban Markovic si Orchestra vor aduce muzica sarbeasca pe scena Salii Palatului din Bucuresti si pe cea a Salii Olimpia din Timisoara.

Dupa cum e lesne de inteles, Boban Markovic reprezinta replica mai autentica a mai celebrului lor co-national auto-exilat in Ocident, Goran Bregovic.

Muzica lor este bine definita de descendenta lor rroma, desi inclina si spre alte fonduri muzicale si culturale inrudite cu cele ale rromilor. In piesele lor se regasesc influente din Miles Davis, Louis Armstrong, dar si Osman Salijevic, Fejat Bakija, Shantel sau…Gyspy Kings. Repertoriul include piese instrumentale si vocale cu acompaniament de fanfara tradionala, care antreneaza publicul de toate varstele si conditiile sociale.

Prin aceasta fuziune vor incerca sa cucereasca publicul din Bucuresti (4 martie 2009) si pe cel din Timisoara (6 martie 2009).

Biletele vor costa in jur de 100 de lei si vor fi puse in vanzare online pe:www.bilete.ro, www.blt.ro, www.eventim.ro, www.ticketpoint.ro, la magazinele: Muzica, Diverta, Germanos si Carrefour Voiaj si la Sala Palatului.

PinterestTumblrShare

21.12/20h00 – The Moood & The Amsterdams (Fabrica/Buc)


DUMINICA 21 DEC – Invitatie speciala pentru fanii rock-ului alternativ. Club FABRICA, The MOOod & The Amsterdams.

The MOOoD a fost creata in aprilie 2006 si a venit cu un sound brit indie-rock, destul de nou pentru piata muzicala romaneasca.

The Amsterdams fac parte din acele formatii new-comers de la noi din tara, care au indraznit sa vina cu ceva nou. Stilul lor este un rock alternative/indie/brit-pop. Acest mix de stiluri la ora actuala este favorit in alte tari din Europa, la fel si peste ocean. La noi in tara insa putini
au avut curajul de a prelua aceste influente pentru publicul roman.

Ora: 20:00
Intrarea 15 lei

PinterestTumblrShare

Broadcasting on the Edge

In perioada 12 – 14 decembrie, la Bucuresti, s-a desfasurat prima conferinta dedicata radiourilor comunitare din Europa organizata de AMARC (Asociatia Mondiala a Radiourilor Comunitare). Trebuie spus inca de la inceput ca a fost o surpriza pentru noi, stiut fiind faptul ca pe langa Radio Trinitas, autoritatile romane au evitat sa recunoasca existenta radiourilor comunitare in aceasta tara. Si cand spun radio comunitar, eu unu’ nu pot face confuzia cu radioul local romanesc. In strainatate, radioul comunitar, cu frecventa FM sau nu, da posibilitatea comunitatii sa se exprime si organizeaza cu aceasta si pentru aceasta comunitate, evenimente.. altele decat spectacole de divertisment. Asta a incercat si conferinta AMARC sa aduca in discutie, prin participarea a cator mai multi membrii de peste tot. Discriminarea, proteste anti-NATO, problemele de mediu din America Latina sau lipsa de sustinere si finantare a acestor radiouri in Europa de Est.

In prima zi printre participanti a fost si un proaspat membru al Consiliului National al Audiovizualului din Romania, domnul Cristian Mititelul, care s-a aratat impresionat de activitatea radiourilor comunitare la nivel global, dar si local. “CNA-ul trebuie sa faca o diferenta clara atunci cand acorda frecvente radio intre posturile de radio comerciale si cele dedicate unor comunitati.” A fost folosit aici chiar exemplul unui post de radio dedicat comunitatii protestante, care se lupta alaturi de posturi comerciale importante pentru a obtine o frecventa.

Aleida Calleja (AMARC) a adaugat: “Avem nevoie ca tarile sa-si asume responsabilitatea intr-un mod cat mai echitabil in cazul acordarii frecventelor. Scopul nostru este sa incercam o miscare globala astfel incat si legislatia tarilor sa devina mai flexibila in cazul radiourilor comunitare. O dezvoltare buna a acestor platforme media se petrece in Asia-Pacific, in Africa. Dar succesul AMARC in aceste zone este incomplet daca in Europa situatia ramane neschimbata.”

Mariano Sanchez (presedinte AMARC Europa):”In ultimii doi ani de activitate Amarc Europa s-a dezvoltat foarte bine. Azi suntem aproape 50 de persoane care nu reprezinta numai radiouri din Europa occidentala dar si din Europa de Est. Este important pentru noi sa avem granite noi in Europa si astfel sa dezvoltam posibilitatile pe care radioul comunitar, fiind astfel gata pentru ceea ce viitorul ne rezerva: digitalizarea.”

Organizata impreuna cu Centrul pentru Jurnalism Independent, conferinta AMARC a adus la Bucuresti si un expert de la Consiliul Europei, Karol Jakubowicz. “Media comunitara reprezinta in ultima vreme, un element picant pentru Europa. Comunitatea europeana recunoaste necesitatea existentei platformelor media comunitare. Existenta acesteia va duce la revigorarea piata media pe intreg continentul. Cu tot respectul acordat profesionistilor din acest domeniu, trebuie sa sapam ceva mai adanc pentru a intelege, de ce atatia ani, guvernele tarilor europene au ignorat aceast segment media. In 2007, Consiliul Europei a emis o directiva privind pluralismul mijloacelor media. Am incurajat atunci tarile UE sa sprijine dezvoltarea platformelor media comunitare. Trebuie inteles ca majoritatea membrilor acestor posturi de radio comunitare, sunt in primul rand mesageri ai comunitatii. Sunt manageri activi ai posturilor de radio, dar in acelasi timp, transmit si mesajele pe care comunitatea le doreste. Toate acestea duc la un exercitiu de participare, de implicare a membrilor comunitatii in viata sociala si la interactiune in propria comunitate.”

Ioana Avadani (Centrul pentru Jurnalism Independent):”Romania are o piata radio media destul de bine dezvoltata. Exista diversitate, insa aceasta vine prin numarul mare de posturi de radio. Din pacate, legile Romaniei nu cuprind nici macar o fraza despre radioul comunitar. Dupa 600 de posturi radio in Romania, autoritatile au ajuns sa ne intrebe -la ce va mai trebuie si radiouri comuntare?- Exista aceasta teama ca radiourile comunitare ar putea sa scada din audienta celor comerciale, si din aceasta cauza cred ca se intarzie cu reglementari in acest domeniu. Dupa ani de discutii cu autoritatile din Romania, as putea sintetiza reactia lor astfel: -vrei radio comunitar? foarte bine.. puteti sa-l faceti!- Ocazional, oamenii mai educati recunosc nevoia de recunoastere a radioului comunitar si includerea sa in legislatia romaneasca. Sigur, si azi avem drept de asociere pentru a obtine frecvente FM. Insa in final, acestea vor fi percepute tot ca posturi de radio comerciale, acest statut fiind recunoscut in Romania, probabil, doar de.. asociatia vanatorilor.”

Maria Pia Matta (presedinte AMARC – America Latina): “America Latina si zona Caraibe a trecut prin schimbari masive, mai ales in cazul politicii. Credem noi ca este si rezultatul unei munci intense pe care AMARC a facut-o in aceasta zona conectand diferitele platforme media comunitare. Pentru noi, cel mai important rezultat este democratia.”

In aceste zile, conferinta AMARC de la Bucuresti ne-a aratat noua ca exista totusi si exemple fericite la nivelul Europei. Tari care nu numai ca recunosc existenta acestor radiouri comunitare, dar le si sustin prin diferite facilitati legislative sau prin fonduri stranse din taxele aplicate radiourilor comerciale. Otto Tremetzberger (Asociatia Radiourilor Libere din Austria – VFROE): “In 2007, guverul Austriei a decis deschiderea unui fond de finantare pentru posturile private non-profit dar si comunitare. Fondul inca nu este functional si la aceasta ora totul fiind inca la stadiul de discutii. Totusi, este prevazut ca 3.. 4 milioane de euro sa intre in acest fond. Pentru aceasta a fost comandat un studiu din care a reiesit clar ca radioul comunitar este un sector foarte activ. Austria este una dintre tarile in care exista o responsabilitate publica fate de programele media comunitare. Cand vine vorba asadar de aceste radiouri, este importanta si posibilitatea ca acestea sa aiba acces la obtinerea unor frecvente FM, si poate ca in Marea Britanie, sa se adopte sistemul cu alocarea unei frecvente FM pentru un radio comunitar in regim temporar. Studiul mai arata ca recunoasterea acestor radiouri nu este suficienta, problema finantarii fiind inca prezenta. Finantarea care insa nu trebuie sa afecteze independenta acestor posturi de radio comunitare.”

Vlad Turcanu (fost membru Consiliul Audiovizualului din Rep.Moldova: “Radiourile comunitare nu au nicio putere in Republica Moldova, de fapt, nici nu prea exista. Radiourile comunitare sunt confundate adesea cu cele locale. Ca membru in Consiliul Audiovizual, am incercat sa protejez activitatea acestor radiouri, sa nu ajunga prada pentru marile radiouri comerciale.”

O situatie asemanatoare Romaniei, exista si in Polonia. De asemenea, radiourile comunitare nu sunt sustinute si totul reprezinta de fapt o munca pentru supravietuire. La aceasta conferinta AMARC, din Romania, pe langa Radio Alternativ a mai fost prezent si Cristian Jurji presedintele Asociatiei Nationale a Posturilor de Radio din Romania. In ceea ce ne priveste am incercat sa explicam cat mai clar ca o astfel de asociatie, ca cea realizata de domnul Jurji, cuprinde de fapt posturi de radio locale, deci comerciale. Radio Alternativ ramane un proiect non-profit realizat prin activitatea Asociatiei Alternativ, o asociatie non-guvernamentala. Prin activitatea noastra depusa atat la Rosia Montana dar si la evenimentele organizate in Bucuresti.. Radio Alternativ este in aceasta clipa singurul post de radio comunitar din Romania. Si nu o spunem noi doar asa, acest lucru este practic confirmat si de listele cu participantii AMARC la Conferinta de la Bucuresti, Radio Alternativ fiind singurul post de radio romanesc cu drept de vot in alegerea unui nou board de actiune pe urmatorii 2 ani pentru AMARC Europa. Iar declaratia finala a conferintei de la Bucuresti nu poate decat sa ne incurajeze sa mergem inainte, in incercarea noastra de a demonstra existenta radiourilor comunitare in Romania.

“We the members of AMARC Europe gathered in Bucharest from the 12 to 14 of December 2008, recalling that we understand by Community Radio as: -a radio station that is the property and is controlled by a not profit organisation whose structure allows members of the community to adhere and participate in the management, exploitation and programming.-”

(Valentin Panduru)

PinterestTumblrShare

12.12/20h00 – FutureShorts (Teatrul Luceafarul/Iasi)

Cel mai mare festival international de scurt metraje ajunge in Moldova-
* O colectie eclectica de filme produse in SUA, Franta, Spania etc;
* Un atelier de animatie pentru toti amatorii de design grafic;
* Productiile pot fi urmarite ulterior pe platforma Vodafone Live!;
Va asteptam vineri, 12 decembrie, ora 20:00, la Teatrul Luceafarul, cu o colectie unica de filme culese din toata lumea si, pentru toti amatorii de grafica, un atelier de animatie. Festivalul a debutat in 2003 in Marea Britanie, iar in prezent se deruleaza concomitent in 30 de tari. in Romania, Future Shorts a fost adus de Asociatia ORICUM si Feeder.ro, in parteneriat cu Vodafone.

PinterestTumblrShare

5.12/23h00 – Groove On Preachers (Green Hours/Buc)

Groove ON Preachers & Yazze.ro va prezinta “Groove On, Moshule!”. Vineri, pe 5 DEC, il asteptam cu totii pe Mos Nicolae in club Green Hours, alaturi de petrecaretii de la Groove On Preachers. Jo.E si Miss I vor mixa
pana dimineata, in asteptarea Mosului, iar Optic Cluster si Ani Lumina au pregatit deja un set de lumini si culori special pentru el.

Daca iti plac dansul si dulciurile, te asteptam pe Calea Victoriei 120, de la ora 23:00, cu bunatati si cadouri.
Yazee.ro

PinterestTumblrShare

Romantic Jurgen – Revenge of the human robots!!!

Romantic Jurgen exista ca trupa din 2007, iar genul muzical abordat se invarte undeva prin electro/new wave/post industrial. Pentru cei care nu stiu exact cam cum suna asta.. taman urmeaza sa se petreaca un mic turneu. Bucuresti (Club Fabrica) 27.11, Brasov (Basement Lounge) 28.11, Cluj-Napoca (Roland Garros) 29.11, Sibiu 30.11. Romantic Jurgen inseamna Sandra (voce), Dacian (synth/sampler), Alexandru/Dash (chitara) si Anke (visuals).

PinterestTumblrShare

From Romania to Australia

photojournalism_anastase.jpg

Catalin Anastase face fotografie din Noiembrie 1987 incepand cu foto-jurnalism, ajungand sa dezvolte prin fotografie pasiunea pentru imagine, teatru, film.. oameni. Pe 1 Martie, Catalin Anastase se va afla in Australia, la Sydney unde va vernisa o noua expozitie numita “From Romania to Australia. A Romanian Journey”, expozitie de fotografie ce cuprinde imagini atat din Romania dar si din Australia si Noua Zeelanda. Expozitia este gazduita de Rex Centre (58 A, Macleay St. intrarea prin Baroda Street) Kings Cross. Mai multe despre Catalin Anastase.

PinterestTumblrShare
Powered by WordPress | Designed by: SEO Consultant | Thanks to los angeles seo, seo jobs and denver colorado