Tag Archives: icr

“Teach me tonight” de la blues la etno-jazz cu Harry Tavitian

In 2009, Institutul Cultural Roman ii invita pe iubitorii muzicii in lumea jazzului, intr-o calatorie in care calauza va fi pianistul Harry Tavitian. Intitulat Teach me tonight, programul cuprinde sase concerte cu Harry Tavitian si invitati ai sai din tara si strainatate. Seria va fi deschisa joi, 26 martie, la ora 18.30, la sediul ICR (Aleea Alexandru 38, Bucuresti). Invitat: percutionistul Cserey Csaba. Tema primei intalniri este „Jazzul, fenomen al secolului XX“.

Acoperind un teritoriu vast, de la blues la etno-jazz, programul “Teach me tonight” isi propune sa impartaseasca bucuria acestei muzici. Nu intr-un mod didactic, ci spontan si firesc asa cum este insusi jazzul. De-a lungul a peste un secol de existenta, genul a trecut prin stiluri distincte, fiecare stil nou aparand ca o reactie la cel anterior. in acelasi timp, insa, el a conservat ce a fost mai valoros in stilurile anterioare. Muzica lui Tavitian si a invitatilor sai va surprinde cateva dintre cele mai importante momente din istoria jazzului si va fi insotita de explicatii despre nasterea diverselor stiluri, in contextul epocilor traversate. intalnirile vor fi interactive. Tema fiecarei seri va fi anuntata pe blogul lui Harry Tavitian intr-o sectiune dedicata acestui proiect, unde dialogul va putea continua si dupa concerte.
„Astept cu nerabdare sa ma reintalnesc cu publicul de jazz din Bucuresti si sper ca prin concertele de la ICR sa castigam noi fani de jazz. Prin ceea ce voi istorisi dar si prin muzica pe care o vom oferi, sper sa impartasim publicului ce inseamna jazzul ca fenomen viu, ca arta care a marcat secolul 20. Elementul de baza al acestei muzici, improvizatia, este sublimarea ideii de libertate. A singurei libertati adevarate – cea din tine. Nu voi face o prezentare exhaustiva, cronologica, cu informatii care acum se pot gasi usor pe internet sau in biblioteci ci voi impartasi din experienta mea personala, rezultatul a peste 35 de ani de jazz. Pentru a te indragosti de jazz, e esentiala participarea la concerte. Exista o idee preconceputa: ca jazzul e doar pentru initiati. Da! Jazzul este pentru niste elite. Dar stiti ce fel de elite? Cele ale oamenilor normali, deschisi. Omul firesc, natural, este astazi din ce in ce mai rar. Asta este elita jazzului.“ – Harry Tavitian.

Printre invitatii urmatoarelor concerte din cadrul programului se numara cunoscutul saxofonist rus Anatoly Vapirov, Ion Baciu Jr. si grupul Orient Express, muzicienii de blues Vali Racila si Marcian Petrescu, alaturi de trupa Legacy.
Invitatul primei seri din seria Teach me tonight este percutionistul Cserey Csaba (n. 1958, Gheorghieni). Autodidact, a inceput sa cante rock progresiv in anii ’70. Fondator al formatiilor Mistic si Trio Ra, a fost inspirat de muzica orientala. Este creator al unor instrumente de percutie si initiator al unei scoli de tobe la Satu Mare. „Cserey Csaba imi este un partener foarte drag. in ultimii sase ani am cantat impreuna in duo, trio sau ca invitat al formatiei mele Orient Express in numeroase concerte, in Romania, Ungaria si Germania.“ – Harry Tavitian
Harry Tavitian, unul dintre cei mai apreciati pianisti est-europeni, are o bogata experienta de promotor al jazzului, ca organizator de club si de concerte, ca realizator de emisiuni muzicale, precum si prin workshopuri si prezentari intitulate „Lectia de jazz“ in parteneriat cu institutii de invatamant.
Accesul publicului este liber.

PinterestTumblrShare

ICR: Teodor Graur “Artist, seralist, galerist si iarasi artist”

Marti, 24 februarie 2009, de la ora 6 p.m., la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru 38, Bucuresti), Artele Martiale se intalnesc cu body-buildingul ca body-art: protagonistul celei de-a doua (dez)bateri din 2009 in cadrul seriei de intalniri moderate de Erwin Kessler este Teodor Graur, „cel mai tinar bunic al artei contemporane romanesti”.

„Posesor al unui faimos Complex sportiv de apartament, biciclist si motociclist devotat, cu o reflectie acuta si sarcastica –fie si prin oglinda retrovizoare a vehiculului aflat in viteza – asupra istoriei traite sau inchipuite, practician de frunte, din anii ’80, al artei din materiale reciclabile, Teodor Graur este, in acte, cel mai notoriu artist european de la noi. Fondator, la inceputul anilor ‘90, al Euroartist S.R.L. (impreuna cu Olimpiu Bandalac), grup artistic de neo-avangarda dar si firma, sereleu in toata regula, el a condus ulterior, pana anul trecut, galeria comerciala (non-profit!) HT 003. (…) Teodor Graur a fost si este (si-n par si-n raspar) un promotor neobosit al star-sistemului in arta. (…) si totusi, piata si intregul sistem artistic, recunoscand in Teodor Graur un precedent important al propriei dezvoltari, nu l-au asimilat printre profitorii sau pensionarii lor de lux. Deschizator de drumuri, Teodor Graur continua sa bata drumurile, ramas, surprinzator, undeva in preajma marilor mize, foarte aproape de ele, dar fara a le putea controla. O cariera, un destin, o pilda, o morala, un artist sportiv, viguros, activ si reflexiv, cu care publicul Artelor Martiale va discuta despre fair-play in arta, despre strategii de joc, despre planuri A si planuri B, despre formula succesului si despre constiinta artistica.” – Erwin Kessler

Publicul (consumator, combativ, convorbitor) este invitat, in martea de pe urma a lunii februarie, la o confruntare cu un bunic spatos.

PinterestTumblrShare

Exista limite ale libertatii de exprimare in arta?

Arta contemporana autohtona a fost, anul trecut, subiect de apriga dezbatere publica. Au fost infierate institutii, artisti, au fost agresate fizic galerii de arta, lucrari de arta au facut obiectul unor sesizari penale. Am remarcat, in tumultul confruntarilor, o diversitate de acceptiuni ale libertatii de exprimare in arta. Propunem o reevaluare a situatiilor fata de care avem, acum, o oarecare distanta.

Miercuri, 4 februarie, ora 11, la libraria Carturesti, se cauta raspunsuri pentru cateva intrebari: exista limite ale libertatii de exprimare in arta? Exista limite ale interventiei institutiilor publice care promoveaza arta asupra produsului artistic? Cum putem proteja arta de influenta politicului?

Intalnirea este organizata de Agentia de Monitorizare a Presei si Policy Center for Roma and Minorities, in cadrul proiectului Debate House. Au fost invitati artisti, critici de arta, galeristi, reprezentanti ai Ministerului Culturii, Institutului Cultural Roman, parlamentari, organizatii neguvernamentale de drepturile omului, ziaristi. Partenerul si gazda acestui eveniment este libraria Carturesti, situata in str. Arthur Verona, nr. 13-15, Bucuresti.

PinterestTumblrShare

Seara de film cu o statuie

Prima Seara de film din 2009 de la Institutul Cultural Roman propune, joi, 22 ianuarie, de la ora 19, un documentar estonian multipremiat, intitulat Aliosha si semnat Meelis Muhu.

Majoritatea monumentelor ridicate in timpul regimului sovietic au fost daramate in 1991, cand Estonia a redevenit independenta. Soldatul de bronz Aliosa, ridicat in centrul Talinului, a ramas insa neclintit. Filmul ii prezinta pe oamenii care s-au adunat in jurul „Soldatului de bronz” intre anii 2005 si 2007, si urmele pe care le-a lasat atitudinea lor in memoria Estoniei.

Aliosha (67’) a fost distins cu Marele Premiu la prima editie a Festivalului Documfest, Timisoara, 2008, cu Premiul pentru cel mai bun documentar estonian al anului 2008 ai cu o mentiune speciala la cea de-a VII-a editie a Festivalului International de Film Documentar CRONOGRAF.

Filmul va fi prezentat de criticul Iulia David. Accesul publicului este liber.

PinterestTumblrShare

Geo Scripcaru “Adela si Agnetha”

Institutul Cultural Roman din Bucuresti (Aleea Alexandru nr. 38) organizeaza joi, 11 decembrie, ora 19.00, proiectia filmului documentar “Adela si Agnetha”, in regia lui Geo Scripcariu. La eveniment va fi prezent si regizorul documentarului.

Filmul, realizat de Geo Scripcariu, merge pe urmele familiilor de sasi si tigani din Ardeal si prezinta alternativ doua familii din satul Merghindeal, situat aproape de orasul Agnita. Adela este sotia tiganca a unui sas, si Agnetha, sotia sasoaica a unui tigan. Documentarul prezinta astfel interactiunea dintre comunitatile de tigani si cele de sasi, care au condus la formarea de familii mixte, precum si aspecte sensibile din tesatura etnica si confesionala rezultata din aceasta interactiune.
Documentarul a fost selectionat si proiectat in anul 2008 la Festivalul International al Producatorilor de Film Independenti IPIFF (Constanta), Festivalul International de Arta Tiganeasca “Mishto” IRAF (Timisoara), Festivalul International de Film Documentar DocumFest (Timisoara).
Geo Scripcariu a obtinut recent titlul de master in Managementul Bunurilor Culturale, iar in prezent urmeaza un doctorat in antropologie cu tema “Supravietuire si sincretism in Podisul Transilvaniei. Familii mixte de sasi si tigani”.

Accesul publicului este liber, in limita locurilor disponibile.

PinterestTumblrShare

Instalatie video de Nona Ciobanu si Peter Kosir

Pana pe 18 decembrie (zilnic intre 11 si 17) Institutul Cultural Roman din Bucuresti (Aleea Alexandru, nr.38) gazduieste o instalatie video realizata de Nona Ciobanu si Peter Kosir. Instalatia video sugereaza o calatorie in jocul lui 7, o explorare in cotidianul Orientului Mijlociu. De la monologul celor 7 virste, al lui Jacques, din “Cum va place” de W. Shakespeare (“Lumea intreaga e o scena si toti oamenii sunt actori…”), la sotronul jucat intr-o fereastra din lumea araba, o lume in jurul careia sunt astazi polemici si conflicte incandescente. Instalatia creeaza un spatiu in perpetua transformare, in care imaginarul invadeaza realul, si invers. Perspectiva din care sunt privite gesturile diurne poate atinge uneori o dimensiune universala, dupa cum, in alte situatii, poate avea o conotatie specifica unei traditii culturale.
Instalatia video face parte din PUZZLE, proiectul national al Romaniei pentru 2008 – Anul European al Dialogului Intercultural, componenta Pelerin spre centru, derulata in colaborare cu Fundatia Toaca. PUZZLE este coordonat de Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene si finantat de Comisia Europeana si de Ministerul Culturii si Cultelor din Romania.

Parteneri: Institutul Cultural Roman din Bucuresti si Pekarna Magdalenske Mreze, Maribor, Slovenia.

Artist vizual, designer si creator de platforme si strategii pentru dezvoltarea spatiilor artistice, Peter Kosir (Slovenia) imbina in creatiile sale, arhitectura cu spatiile virtuale 3D si cu video. Proiectele sale au fost prezentate la festivaluri si expozitii in Slovenia, Marea Britanie, Italia, Suedia.

Nona Ciobanu este regizor la Teatrul Mic si director artistic al Fundatiei Toaca. Incepind din 1994 a regizat peste 20 de spectacole atit pentru publicul din România, cit si pentru cel din SUA, Germania, Mexic, Malta, Slovacia. Primeste premii, iar spectacolele sale sunt invitate la festivaluri in Europa. Conduce ateliere de teatru in Romania, Germania, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Malta, SUA, Mexic. Ultimul sau spectacol, “Furtuna” de W. Shakespeare, cu o distributie internationala (actori, muzicieni, dansatori din Franta-Benin, Siria-SUA si Romania) a avut loc in luna septembrie 2008 la Bucuresti. “Colonia ingerilor” de Stefan Caraman se poate vedea stagiunea aceasta pe scena Teatrului Mic din Bucuresti.

PinterestTumblrShare

Saviana Stanescu take over Stockholm

Saviana Stanescu si-a prezentat noua premiera mondiala la Dramalabbet din Stockholm. Este vorba despre o piesa thriller numita “White Embers”. O colaborare intre Dramalabbet, Institutul Cultural Roman din Stockholm si Intercult. Pe scurt: o autoare de carti de bucate este luata ostatica in propria casa. Un cuplu pleaca sa adopte un copil. Thriller romanesc despre granite, limba si identitate. Cu actorii: Elina Du Rietz, Caroline Ilea, Jo Rideout si Martin Odh. Regia: Dag Thelander. Piesa a fost prezentata toata luna noiembrie si urmeaza sa mai fie vazuta la Dramalabbet in Stockholm si in zilele de 12 si 13 decembrie.

Tot cu aceasta ocazie, Saviana Stanescu va prezenta pe 16 si 17 decembrie/20h00 “Waxing West” in interpretarea actorilor de la “La MaMa Experimental Theatre Club” din New York. O comedie politica. Romania – New York. Intre trecut si prezent. Intre visul si cosmarul american. Mai multe informatii despre aceasta reprezentatie, aici.

Iar pe 20 – 23 ianuarie, atelier de teatru romano-suedez la Dramalabbet, condus de Saviana Stanescu, urmat de o prezentare pe 23 si 24 ianuarie la Dramalabbet (intrarea libera).

PinterestTumblrShare

Gili Mocanu “Arta cu cantec”

Institutul Cultura Roman va invita pe 16 decembrie/18h00 la un nou episod din seria Arte Martiale, in mijlocul atentiei: Gili Mocanu.

Pictor, poet, muzician, Gili Mocanu este promotorul unei arte totale si radicale, radical arta pentru arta si radical arta pentru piata. Panzele sale suprarealist-magritteene, cu stilizari formale pop-warholiene si nebuloase intelesuri bricostore-nietzscheene, au magnetizat nu doar scena artistica. Din 2008 a devenit imaginea culturala locala a uneia dintre cele mai importante corporatii mondiale. Artist (de un umor) grav, socratic, sarcastic, cu o opera riguroasa, naiv-abisala si eleganta, peste care pluteste un usor aer morbid (probabil un ultim reziduu sublimat al spiritualismului ortodoxist autohton), Gili Mocanu provoaca perplexitate si placere, ca orice produs de marca al civi-lizatiei postindustriale. Gili Mocanu gandeste, compune, picteaza si vinde. E un brand. E liber si are totodata succes, fara a face compromisuri.Trebuie, cum se spune in reclame, sa-si urmeze doar setea de a fi el însusi, de a da de gandit prin arta sa, asa cum o firma da de mancat, iar alta da de îmbracat. Icoana a timpurilor actuale, el nu se poate însa deroba de obligatia de a fi si rotita a mecanismului, a sistemului corporatist. Ii creeaza oare acest statut frustrari, dezechilibre, angoase? Acestor intrebari si altora li se va raspunde pe parcursul unei seri cu imagini, muzici si ghionturi. Moderator: Erwin Kessler

PinterestTumblrShare
Powered by WordPress | Designed by: SEO Consultant | Thanks to los angeles seo, seo jobs and denver colorado