Politici Culturale, chestionar pentru actorii scenei independente din Republica Moldova

Politici Culturale, chestionar pentru actorii scenei independente din Republica Moldova

Politici CulturaleÎn perioada (20 septembrie – 20 noiembrie, 2013), în cadrul proiectului SPACES (Spatii Publice Durabile pentru Cultura în Tarile din Est: http://www.spacesproject.net), asociatia Oberliht (http://oberliht.com) a efectuat un scurt studiu cu privire la politicile culturale existente în Moldova, invitînd respondentii sa raspunda la urmatoarele întrebari:

1. Cum ati putea defini actorii culturali independenti (persoane fizice / institutii)?
2. În opinia dvs. care este rolul lor (potential) în dezvoltarea culturala si politica a tarii?
3. Sînt vizibili actorii culturali independeti în politicile culturale ale tarii?
4. Care sînt cele 5 caracteristici principale ale politicilor culturale promovate în tara? Ce lacune vedeti în prioritatile actuale (nationale) a politicilor culturale si ce ar fi necesar sa fie schimbat?
5. Ce recomandari, referitor la politicile culturale, puteti propune în vederea îmbunatatirii situatiei culturii independente?

Chestionarul a avut în vizor actorii culturali activi ai scenei independente din Republica Moldova – agenti importanti în dezvoltarea, diversificarea si dinamizarea procesului artistic si cultural autohton.

La chestionar au raspuns 16 persoane, dintre care 8 persoane reprezinta organizatii neguvernamentale de cultura si arta, iar 8 sînt artisti independenti, majoritatea din Chisinau. Din respondenti 5 persoane reprezinta domeniul teatral, 2 – cinematografia, 4 – arte vizuale si arta contemporana, 1 – literatura, 2 – mass-media, 2 – studenti la facultatea de arta.

Cele cinci întrebari au fost adresate cu scopul de a afla daca politicile culturale promovate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova sînt eficiente pentru dezvoltarea sectorului cultural si care sînt principalele lor lacune; care sînt prioritatile nationale si daca actualul cadru legislativ si programele initiate de Ministerul Culturii tin cont de actorii scenei independente si necesitatile lor; ce recomandari ar fi binevenite în vederea îmbunatatirii politicii culturale din Moldova. Din raspunsurile obtinute aflam si despre aportul scenei independente la dezvoltarea sectorului cultural.

Astfel, respondentii definesc actorii culturali independenti ca persoane fizice sau juridice (artisti talentati, o structura importanta), liberi în gîndire si din punct de vedere financiar, independenti de anumite ideologii, independenti în a lua propriile decizii, dar si în implementarea propriilor activitati si promovarea propriilor strategii. Pe de o parte, ei sînt mult mai ambitiosi si activi decît unele institutii de stat, dispun de potential si pot avea un impact puternic asupra societatii si asupra înnoirii si dezvoltarii procesului cultural. Pe de alta parte, a 5-a parte din respondenti îi considera pasivi si influentati de catre finantatori la realizarea activitatilor. Unul din respondenti îi considera irelevanti, în contextul Republicii Moldova.

Majoritatea respondenailor au oferit actorilor independenti un rol esential în dezvoltarea miscarii culturale atît la nivel national cît si international. Vazuti de unii drept nonconformisti si cei care experimenteaza în anumite domenii artistice, ei îsi propun sa sincronizeze miscarea culturala din Moldova cu cea din întreaga lume, sa ofere spatiu de promovare si sprijin pentru tineri artisti, sa propuna noi valori, sa contribuie la dezvoltarea spirituala si la recunoasterea importantei culturii în societate. Datorita libertatii de a genera propriile idei si proiecte, ei aduc o diversitate în sfera culturii si încearca sa scoata din conservatism arta actuala stabilind, astfel, noi directii artistice.

Alti respondenti sînt de parere ca desi actorii independenti au un potential mare în a schimba anumite lucruri, este totusi nevoie de a unifica eforturile si de a colabora mai strîns, pentru a crea un lobby, astfel încît sa fie posibil de influentat anumite decizii politice, adoptate la nivel national, cu referire la domeniul culturii. În conditiile în care fiecare organizatie va actiona pe cont propriu, fara sa-si coordoneze actiunile cu alti actori independenti, producerea unor schimbari majore pe plan cultural nu va fi posibila.

Chiar daca sînt considerati indispensabili si cruciali pentru cultura, majoritatea celor chestionati afirma ca actorii culturali independenti nu sînt vizibili în politicile culturale ale statului, altfel spus nu sînt reprezentati suficient de bine si nici nu beneficiaza de careva programe adresate concret lor.

La rîndul lor organizatiile independente nu ofera suficienta vizibilitate activitatilor pe care le desfasoara – un grup mic de respondenti considera ca doar un numar restrîns dintre actorii scenei independente sînt vizibili public.

La întrebarile ce tin de descrierea prioritatilor politicii culturale existente si propunerea unor modificari, foarte putini respondenti au stiut sa dea un raspuns constructiv. Majoritatea artistilor si persoanelor neafiliate unor organizatii nu au raspuns la aceasta întrebare si doar cîtiva respondenti au venit cu sugestii concrete pentru ameliorarea situatiei în cultura si fortificarea sectorului cultural independent.

Cîteva persoane au afirmat ca actualul cadru legislativ este învechit atît ca limbaj cît si din punct de vedere al valorilor reprezentate si nu corespunde actualitatii culturale. Dispozitiile legale sînt foarte generale fara a fi sustinute de noi programe si strategii pentru fiecare sector al culturii în parte, si fara sa existe o complementaritate a acestora în vederea dezvoltarii domeniului culturii în ansamblu. Se ofera prioritate unor actiuni de conservare a patrimoniului cultural material si imaterial, însa cultura vie si proiectele tinerei generatii de artisti ramîn fara suportul statului. De asemenea nu este clar care este setul de valori de care se conduc lucratorii Ministerului pentru a propune politici culturale noi.

Multi respondenti opteaza pentru schimbari însa le vine greu sa identifice obiectivele care ar putea contribui la ameliorarea situatiei si sa propuna careva recomandari concrete. Pe de alta parte, cei care au fost delegati sa elaboreze politici culturale nu iau în calcul si parerea artistilor si lucratorilor care activeaza în sfera culturii, ceea ce demonstreaza ca înca ducem lipsa de proceduri transparente si democratice.

În urma colectarii raspunsurilor la chestionar au fost identificate unele probleme cu referire la cadrul legal si programele existente în domeniul culturii:

– Lipsa prioritatilor în dezvoltare;
– Decizii subiective pornite de la parerile unor demnitari;
– Mentinerea sistemului vechi de institutii si relatii;
– Lipsa mobilitatii culturale si accesului egal la produsul cultural pentru locuitorii din afara Chisinaului;
– Lipsa managementului de performanta în administrarea institutiilor de cultura;
– Lipsa unui sistem transparent de distributie a fondurilor publice pentru cultura si lipsa unor surse suplimentare de finantare a culturii;
– Distributia în mod netransparent (fara concurs) a comenzii de stat;
– Programe de învatamînt artistic universitar învechite.

Urmeaza recomandarile respondentilor cu privire la îmbunatatirea politicii culturale existente:

Un rol nou pentru Cultura

– Sa fie restabilit locul si rolul Culturii printre prioritatile nationale, iar Ministerul Culturii sa-si asume aceasta responsabilitate alaturi de societatea civila si sectorul privat;
– De regîndit prioritatile de dezvoltare a culturii, de inclus arta contemporana si arta cu implicatii sociale printre ele.

Transparenta în activitatea Ministerului Culturii si relatia cu societatea civila

– Sa creasca transparenta în procesul de luare a deciziilor în domeniul culturii prin crearea unor platforme unde reprezentantii sectorului independent sa se întîlneasca regulat cu autoritatile. Totodata sa fie elaborate unele proceduri de consultanta publica prin intermediul carora anumite proiecte de legi sau masuri în domeniul culturii sa fie discutate din timp cu societatea civila (ONG-urile din domeniul culturii, grupurile de profesionisti), sa fie organizate dezbateri publice;
– Sa fie propus un set de politici culturale ce ar raspunde într-o masura mai mare necesitatilor organizatiilor independente din Moldova, ar asigura viabilitatea si vizibilitatea sectorului independent.

Finantare pentru Proiecte si initiative ale tinerilor

– Se cere de modificat sistemul de finantare al institutiilor de cultura, sa creasca finantarea pe baza de proiect;
– Sa creasca transparenta si sa fie îmbunatatit mecanismul de distributie a fondurilor publice în domeniul culturii prin introducerea unor noi proceduri ce ar crea oportunitati egale pentru toti doritorii (Sa fie organizat concurs public pentru suplinirea locurilor în Consiliul de Experti pe lînga MC, în responsabilitatea caruia intra aprecierea si recomandarea proiectelor pentru a fi finantate din bugetul de stat. Totodata lipseste un set de criterii si prioritati bine definite conform carora sa fie distribuite fondurile publice pentru cultura, fapt care permite distributia fondurilor alocate într-un mod lipsit de transparenta);
– Sa fie acordata o sustinere mai mare sectorului cultural independent, grupurilor de tineri si colectivelor artistice active. Totoata sa fie organizate concursuri destinate celor care înca nu poseda o personalitate juridica (initiative si indivizi activi în domeniul culturii) si sa fie reduse procedurile birocratice care îngreuneaza mult procesul de depunere a dosarelor pentru obtinerea finantarii.

Mai multe resurse pentru sectorul cultural independent

– Organizatiile independente din Moldova sa fie asigurate cu spatii expozitionale, spatii de birou si lucru, iar artistii cu ateliere si spatii de productie;
– Comanda de stat sa fie anuntata si distribuita public;
– Sa fie oferite burse de creatie pentru tineri artisti.

Reforma învatamîntului artistic

– Se cere de facut o ampla reforma în sfera educatiei artistice prin reînnoirea curriculumului universitar si post-universitar: introducerea orelor de management în cultura si politici culturale, studii curatoriale, practici artistice noi si teoria artei sec. XX-XXI. Totodata, se cere de creat programe de mobilitate/stagiere pentru profesori si studenti.

Institutiile de cultura mai eficiente

– Atît institutiile de stat cît si cele independente sa lucreze pe baza de programe si proiecte;
– Sa creasca calitatea si performanta în administrarea institutiilor de cultura prin organizarea unor concursuri publice pentru directorii acestor institutii.