Romania se grabeste sa fie a doua ţara din 2017 cu o lege a gratierii, dupa Bolivia

Romania se grabeste sa fie a doua ţara din 2017 cu o lege a gratierii, dupa Bolivia

“Graţierea, este o măsură de clemenţă acordată de Preşedintele României [art. 94 lit. d. din Constituţie] şi de Parlament [art. 73 alin. (3) lit. i. din Constituţie], care constă în înlăturarea totală ori parţială a executării pedepsei sau comutarea ei în alta mai uşoară, pentru aceleaşi considerente ca şi amnistia (art. 160 NCP). Efectul graţierii asupra pedepsei constă în înlăturarea executării acesteia în întregime sau parţial ori în comutare. Graţierea înlătură executarea pedepsei principale, iar o pedeapsă graţiată produce acelaşi efecte ca şi o pedeapsă executată (este antecedent penal, produce interdicţii, incapacităţi, decăderi, poate forma primul termen al recidivei).” Asta spune Codul Penal. Cum ar fi însă dacă o lege a graţierii ar fi promovată prin Ordonanţă de Urgenţă de Guvernul României? Ar rezolva ea vreo problemă? Să lărgim puţin contextul.

Bolivia este în 2017 prima ţară care a ales să graţieze din condamnaţii săi, ca soluţie la problema supra-aglomerării închisorilor. Printre cei 1800 de deţinuţi, au fost graţiate persoanele cu dizabilităţi, femeile însărcinate, cei cu sentinţe minore şi persoanele reţinute care aşteptau termene în proces. Este a patra oară când preşedintele bolivian Evo Morales alege calea graţierii, într-un efort de a reduce suprapopularea închisorilor. În ceea ce priveşte aglomeraţia din puşcării, Boliva ocupă locul 5. Cea mai gravă situaţie se înregistrează tot în America Latină. În Haiti, gradul de ocupare este de 804% din capacitatea, conform unui raport realizat recent de Andean Information Network.

Regăsim Haiti pe prima poziţie şi în clasamentul prezentat de Prison Studies.org. În această ierarhie, prima ţară europeană, membră UE, care suferă de problema suprapopulării închisorilor este Ungaria, cu un procent de 132% grad de ocupare, poziţia fruntasă în Europa fiind ocupată de Macedonia. Romania se află pe locul 118 cu 99% grad de ocupare, după alte ţări de pe continent ca Luxemburg, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Cehia şi Italia.

Romania stă în acest clasament chiar mai bine decât Statele Unite ale Americii, ocupanta locul 110 (102%), şi asta cu toate că mai mult de jumătate din statele SUA, au legi sau politici care încercă să reducă severitatea pedepsei tocmai pentru ca închisoarea să fie ultima soluţie. Probaţiunea, monitorizarea electronică şi alte forme de condamnare bazate pe comunitate sunt dezvoltate şi în Africa de Est şi Asia Centrală pentru a ţine infractorii cu pedepse minore departe de închisoare. Penal Reform International a gândit un plan de a reduce suprapopularea din închisori în zece puncte, poate fi citit cu un clic aici.

Primele cuvinte ale noului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, imediat după confirmarea sa de Parlament au fost amnistie & graţiere. Un fost ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, spunea marţi la RFI despre o eventuală lege a graţierii, că are “senzaţia că unii se joacă cu focul. Sigur, în principiu, un act de clemenţă este cel puţin din punct de vedere etic şi poate chiar din punct de vedere legislativ util. Un act de clemenţă reprezintă până la urmă un gest care are în vedere o relaţie dintre stat şi cetăţean, indiferent în ce poziţie s-a situat acel cetăţean. Pe de altă parte, cred că cei care se gândesc la acest act, în primul rând trebuie văzut în ce formă şi în ce condiţii, ar trebui să aibă în vedere întregul context în care se află astăzi România şi modul în care elementele privind statul de drept, legat strict de stabilitatea României sunt evaluate atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional”.

Problema supraaglomerarii şi a condiţiilor de detenţie din penitenciarele româneşti a ajuns până la CEDO. 93 de cazuri au dus România în faţa Curţii Europeane a Drepturilor Omului. Despre paşii făcuţi în ultimii ani de România, aflăm amănunte dintr-un document din Martie 2016 al Consiliului European. “Reforma politică de drept penal a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, printr-un nou cod penal, un nou cod de procedură penală şi a noilor legi cu privire la probaţiune, executarea pedepselor şi a altor măsuri. Reforma legislativă a fost completată prin formarea profesioniştilor din sistemul judiciar, a personalului Ministerului Justiţiei. În paralel, s-au efectuat lucrări de construcţie si reconstrucţie a spaţiilor de detenţie, fiind construite 2.621 de noi închisori între 2012 şi Iulie 2014. În 2014, numărul deţinuţilor a scăzut cu 3.281 de persoane, aproximativ 1000 fiind eliberaţi ca urmare a aplicării noilor prevederi legale şi a utilizării măsurilor alternative de detenţie şi reţinere. Cu toate acestea, în Ianuarie 2015 populaţia din închisori era de 30.153 de persoane pentru o capacitate de 18.986 de locuri.”

Sigur, există o problema. De ce trebuie ea rezolvată rapid, printr-o Ordonaţă de Urgenţă şi nu printr-o lege trecută în dezbatere publică, prin Parlament? Raspunde pe blogul său, jurnalistul Vlad Petreanu.

Noul ministru al Justiţiei, Florin Iordache speră ca până în 2021 gradul de încărcare să scadă dar nu vede o soluţie în construcţia de penitenciare, considerând mai eficientă o lege a graţierii. “Am avut discuţii şi cu reprezentanţii penitenciarelor şi cu asociaţiile profesionale. Nu trebuie să negăm faptul că, în acest moment, gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor este foarte mare, în jur de 150%. Aceşti oameni, dacă au greşit, să îşi ispăşească pedeapsa, dar încercăm să creăm nişte condiţii umane. Trebuie să luăm o decizie la nivelul Guvernului. La plecarea de la CSM mă voi întâlni cu prim-ministrul şi, în funcţie de decizia pe care o vom lua la nivelul Guvernului, vă informez.”, a explicat ministrul Justiţiei.

Uniunea Naţionala a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor din România susţin o eventuală lege a graţierii adăugând că aceasta: “trebuie să vizeze doar infractiuni cu un redus grad de pericol social si care să excludă infractiunile de coruptie.” Lucrurile stau diferit în cazul amnistiei: “efectele sunt mult mai puternice. Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal şi şterge consecinţele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracţiuni, la schimbarea unor regimuri politice, când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor. Ca atare, este evident că justificarea amnistiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals şi folosit periculos în acest context, astfel încât asociaţiile resping categoric o astfel de măsură”, declară magistraţii.

Jurnalistul Liviu Avram are motive să creadă că o lege a amnistiei şi graţierii va trece în această săptămână printr-o ordonanţa de urgenţă dată de Guvern. “Săptămâna asta (miercuri sau joi, nu ştiu când va fi şedinţă de guvern), prin ordonanţă de urgenţă, ne vor veni aşa: amnistia, graţierea (sanchi, ca pretext pentru amnistie), modificări importante la legile penale (poate şi la cele fiscale), modificări la legile integrităţii şi la legea privind responsabilitatea ministerială, precum şi la legea privind funcţionarea Guvernului României. Ordonanţa de urgenţă are calitatea că intră în vigoare imediat, chiar dacă ulterior e abrogată sau declarată neconstituţională, iar în materie penală produce efecte indiferent ce se întâmplă ulterior, pe principiul aplicării legii penale cele mai favorabile. Deci, e groasă rău.” (Sursa: Liviu Avram – Facebook)

Iar Uniţi Salvăm priveşte cu atenţie situaţia fiind gata de mobilizare: “Domnilor guvernanţi, domnilor parlamentari, ne dăm seama că doriţi să vă scoateţi tovarăşii infractori din puşcării şi să vă ştergeţi propriile dosare penale ca şi când nici nu s-ar fi întâmplat. Simpatic, dar n-o să vă iasă. Nu vă păcăliţi pe voi înşivă, suntem atenţi la fiecare mişcare pe care o faceţi, mai ales la inginerii juridice frauduloase şi la combinaţii penale. N-are rost să vă credeţi intangibili — sunteţi doar nişte servitori ai poporului. “Public servants”, cum zice englezul. Căderea din posturile înalte pe care le-aţi primit temporar e mult mai dureroasă. Societatea civilă nu a uitat nici de #colectiv, nici de #rosiamontana, nici de #domnialegii. Să nu îndrăzniţi!”