Un interesant dosar realizat in numarul 67 al Suplimentului de Cultura, dosar realizat de Cristi Neagoe. In acest dosar apar texte semnate de Vera Ion, Razvan Tupa, Cosmin Tapu, Constantin Vica si nu in ultimul rand, Irina Bako.

“Stau in barul scolii si ma gandesc la ce as putea scrie in articolul asta. Trebuie sa spun insa care scoala, caci cred ca tocmai mi-am dat raspunsul. Scoala de Film din Bucuresti. Stau de cateva ore aici (vreo trei) si, in tot timpul asta, inca de dimineata, mi s-au perindat prin fata zeci de imagini. Despre unele dintre ele pot sa spun ca sunt chiar adevarate, insa in cea mai mare parte se supun unui pattern(delicios, de altfel) de iluzii.” Continuarea aici.

Dosarul cool continua cu articolul semnat Constantin Vica “Cool est-il cul?”, din care citim putin: “Daca esti cool, de ce folosesti windows xp? Daca tot esti plin de fitze, de ce dracu te vad zilnic la KFC? Si, mai ales, daca tot primesti cu entuziasm orice lucru nou, de ce mergi numai cu taxiul, cand vad ca au bagat la metrou vagoane noi?” Continuare aici.

Controversa este cool? Daca este asa atunci Muzeul National de Arta Contemporana a starnit gramezi de controverse. Cosmin Tapu, director de comunicare la MNAC vine cu un text in acest dosar, cu totul… cool. “Accesul catre MNAC e dificil. Stie toata lumea. Promisiunea unei intrari separate pentru muzeu a ramas la nivel de promisiune si, dincolo de intentiile unui primar megaloman, ideea crearii unui spatiu public in zona Casei Poporului ramane destul de vaga, atit timp cat zidul din jur va sta in picioare. Vizitatorului potential, chiar consumatorului de arta contemporana obisnuit, trebuie sa ii dai niste motive in plus sa vina intr-o zi ploioasa pana la MNAC, dupa ce a asteptat ceva vreme autobuzul si stiind ca trebuie sa parcurga pe jos cam 1 km pana la intrarea in muzeu.” Continuarea aici.

Inchei prezentarea acestui Dosar din ultimul Supliment de Cultura cu dialogul intre Alex. Leo Serban si Cristi Neagoe, autorul dosarului, citesc: “Ce m-a apucat sa ma apuc de asta? Asta-i buna: in general esti intrebat ce te-a apucat sa te lasi de ceva… Pai, vroiam sa agat si eu subiectul asta, -coolitudinea-, de undeva si mi s-a parut ca o chestie asa, mai didactica – gen “De ce (nu) e cool” una-alta – e the thing to do. N-a fost o chestie prea gandita; pur si simplu, asa mi-a venit. Acum, de ce am renuntat e mai simplu de raspuns: pentru ca orice regula e facuta sa fie incalcata. Pe bune: mi s-a parut ca 1. nu mei e cool s-o tin si 2. oricum nu mai vroiam sa fac nimic “cool”… Se fumase – ci coolu’, si “coolitudinea”. Am ajuns la concluzia – de o mare inteleHAPciune – ca, de fapt, coolu’ e cu totul altceva decat credem si crede toata lumea. Adica nu e “sa fii la moda”, sa fii misto si smecherul momentului, cel-mai-tare-din-parcare-instant, ci exact opusul: esti cool atunci cand esti atemporal. Poftim, Macedonski e cool!”